miercuri, 5 aprilie 2017

Urma rănii

Vreau să m-atingi pe creștet
Cu palma runei scrise
Pe-o muchie de scenă
Ivită din culise
Să te apleci cu gândul
În miezul de durere
Ce visu-mi țintuiește
Din zvâcnet spre cădere.


Vreau să m-ating de fruntea
Plecată-n veșnicie
În liniștea albastră
Să-mi faci un loc și mie
Ca prefăcuți în cântec
Pe note de lumină
Să-nmiresmăm tăcerea
Și-amurgul ce suspină.

Și să trăim aevea
Născut în nebunie
Ist vers ce-mi stânge febra
Și urletu-a pustie
Iar pacea de sub aștri
Să ne sărute urma
De rană amputată
Îmbrățișați cu bruma.