vineri, 28 septembrie 2012

# Libertate




Pune-mi, dacă vrei la mâini cătuşă,
Patru lacăte să-ncui la uşă,
Leagă-mă cu talpa de ţărână,
Iar pe pleoape pune-mi noapte spână.

Foi de cort aşterne peste soare,
Sapă râpi abrupte pe cărare,
Crengi de mărăcini în pat aşterne,
Cu rugina vremii carnea-mi cerne.

Doar să-mi laşi aripa în visare,
Nu-mi lua a cerului chemare
lasă-mi verdele ce mă cunoaşte
Pagiştea de stele când o paşte.

Lasă-mi cântul ce pulsează-n mine,
Dulcele – din cupa cu suspine,
Strigătul ce se ascunde-n şoaptă,
Zdreanţa sorţii ce-a rămas necoaptă.

Lasă-mi ritmul presărat în verbe,
Viforul ce-n sânge îmi mai fierbe,
Să trăiesc un dram de libertate
Rămânând apoi pe foi uitate.

# Mă doare un "nu"



Mă doare o noapte de vară
Pe care tu vii să mi-o furi
Făcându-mi fiinţa vioară
De-aprilul din ieri să te-nduri.

Mă doare un strigăt la poartă
Când luna s-a stins delicat,
S-aprindem luceferi pe soartă,
Să ţesem un vis despicat.

Mă doare o vorbă nespusă
Când rana din dor sângera –
Dorinţa-n cătuşe, supusă
De frica erorii era.

Mă doare căci noaptea-i cu lună
Şi n-ai să mai vii să mă ai,
Nici gura nu vrea să mai spună,
Nici dorul nu cere să stai.

joi, 27 septembrie 2012

# Colivia



Mi-e frig şi strâmt pe braţul tău ca bruma,
Aripa-mi cade, mă înghite huma,
Devin oloagă, oarbă, fără vise,
Cu zâmbetul uitat după culise.

Mi-e dor de cer, deschide colivia,
Din ciob de stea mă cheamă feeria
Să mă împlânt în zare sângerândă,
De măduva furtunilor flămândă.

Vreau să respir cu foc de artificii
La braţ cu heruvimii fără vicii,
Să mă arunc în stâncă doar o dată -
(Ştiu, nu există moarte repetată.)

Să mă iubesc c-un strop de libertate,
Apoi să plec în veac fără păcate
Şi printre rime să trăiesc cuminte
Departe de castele zăbrelite.

miercuri, 26 septembrie 2012

# Culori




Un bucheţel de soare
mi-ai picurat pe buze
şi te sărut cu zâmbet,
te-mbrăţişez cu cânt.
Pentru suspinul umed
ai scris pe cuget scuze
şi m-ai încins cu-albastrul
ce curge spre pământ.

Pe braţe-ocrotitoare
încredinţez pruncia
ce mi-a rămas fidelă
şi-n mijloc de brumar,
în noaptea sorţii crude
să nu-ngrop veşnicia
te iau amic şi înger
spre mâine îndrumar.

Citesc autoportretul
pus într-o ramă nouă
pictat de o iubire
născută de-al tău puls
şi mă renasc din aştri
când mă culegi din rouă
cu stropul ud de verde
din curcubeie muls.

vineri, 21 septembrie 2012

# Dor de tine




Azi din nou mă culc cu dor de tine,
disperarea udă o cuprind
implorând un tren ce nu mai vine,
la peron o candelă aprind.

Palmele cuprind în rugăciune
peste cerul mut ne-nduplecat
ce nu vrea să-mi dea acea minune:
capul tău lângă al meu culcat,

mâna ta de mâna-mi încleştată,
inima lângă a mea bătând,
eu peste chemarea-ţi aplecată,
tu - lumină vie-n al meu gând.

Dar e noapte şi pustiu în casă
cu-a ta lipsă toamna mi-ai adus
îmbrumată, udă, friguroasă.
Soarele din zâmbet a apus.

luni, 17 septembrie 2012

# Umbrela


Te plouă rugăciunea
de rană sângerândă
şi din licoarea tare
umbrelă tu îţi faci
să nu te doară şoapta
din implorarea blândă,
de-aceea-ţi frângi auzul
şi geamătul îl taci.

Te zbaţi cu-nverşunare
în propriile-ţi gânduri
răpus de kilometrii
legaţi de talpa ta,
iar clipe nemiloase
se scutur rânduri-rânduri...
Baston în iarnă cine
sub braţul tău va sta?

Tu ai făcut cărare
pe unica iubire
să poţi purta pe braţe
iluzia din vis,
azi eşti captivul poftei
robit de-o fericire
ce va cădea poimâine
sub prag de paradis.

Nu-ţi mai ascunde fruntea
sub floarea de umbrelă
când ochii de femeie
cu stropi de cer te-ating,
revino să-ţi continui
frumoasa ta nuvelă
cât mai e-n geam lumină
şi-amurguri nu te-nving.