miercuri, 14 august 2013

Ho'oponopono

Când stropi de ploaie
te curg şiroaie
şi miezul iernii
te ia captiv,
cu glas  fierbinte
să ceri cuminte
punând silaba
pe-un vechi motiv:

te rog mă iartă...
te iubesc...
îmi pare rău...
îţi mulţumesc...

Şi nu mai plouă,
nu e nici rouă,
nu te mai ninge
cu gând amar,
mai blând e Cerul,
mai viu misterul,
iar acest cântec
un dulce dar:

te rog mă iartă...
te iubesc...
îmi pare rău...
îţi mulţumesc...

2 comentarii:

  1. Suflet profund care,imi place sa-l umaresc din umbra caci, imi place cum scrieti poeziile.Si eu scriu...

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place!

    Nu de iertare este vorba ,
    Ci de iubire-n taină ,
    Cu ploaia-şi trimte şoapta ,
    Să-ţi fie pled şi haină

    RăspundețiȘtergere