# Ultimul iubit

Nepăsător pulsează timpul,

mai smulge-o zi din calendar

ştergând de pe retină chipul

pictat de al silabei har.

Se-ntroieneşte încă-o vară

cu floare albă de salcâm

amprenta urmei să dispară

fără ecou de caldarâm.

Un dor încearcă să se nască

în locul celui asfinţit

de disperare să ferească

vis în iluzii oploşit.

Iar tu mai treci prin noaptea rece

o flacără pe rug să pui

când timpul nemilos ne trece

lăsând polenul amărui.

Şi torni o mână de vocale

cu un suspin abia şoptit

punându-mi gândul nins pe poale:

azi să-mi fii ultimul iubit.