miercuri, 2 februarie 2011

* Iubire care doare


Alerg spre tine,
ne-ntâlnim şi azi pe zare
în miezul verbelor
fiorul să-mi alinţi,
să-mi mângâi pleata
cu ploiţele stelare...
Dar palma-ţi lunecă
pe sânii Ei fierbinţi.

Zidim castele
cu ferestrele în vise,
în leagăn roze pun,
aştept să mă iubeşti
lăsând aripa
peste braţele-mi deschise...
Dar în extaz cu EA
suspini şi îi zâmbeşti.

Mă strângi la pieptu-ţi
cu polenul din silabă,
atingi cu buzele zenitul
când te chemdin dezmierdare savurăm febril, în grabă...
Dar soarta ta cu-a Ei se deapănă-ntr-un ghem.

Nopţi diafane petrecute-n desfătare
pictând imaginea portretului din gând,
iubite,însă, mângâierea ta mă doare-
îmi spui de dragoste pe EA îmbrăţişând.

2 comentarii: