marți, 1 februarie 2011

* Credinţă


Aş vrea să cred
că nu erai miraj
în universul meu
secat de vise,
când încercasem
în destin colaj
din fericiri furate, nepermise.

Aş vrea să cred
că nu era doar joc
cărarea împletită
în chemare,
când ai promis biletul cu noroc
şi curcubeu pe bolta-mi făr-culoare.

Aş vrea să cred că fi-va un zenit
când două umbre vor picta o pată
şi-un calendar ce-o filă a menit
pentru final de aşteptare plată.

Aş vrea să cred că te-oi numi IUBIT
şi veşnicia va-ncăpea în clipă
când vom gusta un strop din infinit
zburând în doi cu-o singură aripă.

Aş vrea să cred
că-n asta crezi şi tu...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu