Am tot crezut amiezilor de vară
dar toamnă-i azi în visul amurgit,
ploi ciobăneşti mă-nfruntă a ocară-
ghiduşul august iar m-a amăgit.
Speram la zbor pe-aripi de păpădie
zidind castel pe roz de curcubeu,
dar mă deşteaptă-a toamnelor stihie
şi cerul umed, cenuşiu şi greu.
Uitai să-mi scot năframa de mireasă
şi filele să rup din calendar,
dar a intrat pe poartă ceaţa deasă,
mă-mbrăţişează viscolul ştrengar.
În leagănul ţesut din inocenţă
am tot cules a stelelor nactar
şi n-am simţit a clipelor cadenţă
că au ajuns la piatra de hotar.
Da ! Ai revenit! Imi place!
RăspundețiȘtergerespre "nu stiu unde" am depaşit hotarul,
În spate-i inocenţa firii,
În faţă-i judecă amarul,
De a ierta din visele iubirii...
Am revenit?
RăspundețiȘtergereN-am ştiut că sunt plecată...
Mulţumesc pentru prezenţă.