Reproşul rece: "te-am iubit, dar tu..."
îmi smulge curcubeul din visare-
nu, nu iubeai, iluzie doar fu,
un zbor de fluturaş din floare-n floare.
Petale căutai pentru popas
să-ţi legene aripa obosită,
cărare să mă fac sub
al tău pas,
dar în dorinţe nu-ţi eram ursită.
Alături doi străini... te căutam,
te dezmierdam cu rimele... zadarnic,
prea frig mi-era să-ncerc să te mai am,
să fiu altar pentru un vis făţarnic.
Te chem şi azi, deşi acelaşi ger
e între noi şi şoapta ţi-e ninsoare...
De ce atunci cu inima spre cer
spre chipul tău mă-ntorc ca după soare?
e retorica... mereu retorica...
RăspundețiȘtergerefrumos!
o seara linistita iti doresc
Bun venit, călătorule
RăspundețiȘtergerebucuroasă de revenire
Îmi place!
RăspundețiȘtergereUn fluture nu-ţi poate da obol ,
Din floare soarbe doar nectarul.
Aşa i-e datul să ne-ncânte-n zbor,
Să ne alinte viaţa, să tulbure amarul.
Esti floare-aleasă dintre flori,
La tine a venit şi-ţi dă fiori ,
El te-a iubit şi ţie ţi-a dat clipa,
Dar este scurtă, doar cât strafulgeră aripa.
da, scurtă este clipa
RăspundețiȘtergereprivită înapoi-
azi doi străini
odată-
eu-tu formam un NOI.........................
Mulţumesc, anonimule, pentru fidelitate