Între noi, iubite-s spinii
florilor ce-mi dăruieşti,
între noi uitate doruri
cînd oglinda mea tu eşti,
între noi e gelozia
clipelor cînd mă săruţi-
dimineaţa vii spre mine
dar spre seară pleci, mă uiţi.
Între noi iluzii pale,
cînd încerc să-ţi fiu pe plac
şi o taină ce-ţi dezmiardă
florile de liliac.
Între noi un leagăn dulce
pentru tine, pentru Ea
şi mă scuturi de petale
cînd te joci cu şoapta mea.
Între noi e un prenume
în celula-ţi răsădit
ce lăstari pe gînd, pe carne
şi uitare a rodit.
Între noi priviri în urmă
spre un capăt însorit
de furtună-n plină vară
cînd afla-i că-i eşti iubit.
Între noi sentinţa sorţii
ce în ceruri a decis
şi cu rînduri de hotare
o speranţă a ucis.
Între noi atîtea... însă
aşteptării ai răspuns
şi-ntr-o gară unde visul
ne chemase, am ajuns.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu