*...pentru mîine

Cheamă-mă, iubite, astăzi pentru mîine

Disperarea zilei şoapta-ţi să aline,
Să mai stăm aproape, pleoapă lîngă pleoapă,
Să-ţi văd... să-mi vezi chipul în aceiaşi apă.

Să-ţi simt pulsul rimei în petala florii
Ce cunună creşte-n strunele viorii,
Cînd îţi treci arcuşul peste stropul dulce
Ce-ţi atinge buza, geamătul de-mi smulge.

Lasă-te alături să nu ştim de iarnă
Ce-ncercă aseară urmele să-ţi cearnă
Cu o pată albă-n harta de destine,
Cînd mă-nvinse urma-ţi, însă fără tine.

Roagă-te la cerul, nouri ce adună
Să ne-aştearnă patu-n miezul de furtună,
Cînd ne minte visul despre-o noapte, care
Unică-i cu soare, fără de plecare.

Pasul ţi-l grăbeşte, cheamă-mă, iubite,
Prinde clipa noastră-n veacuri infinite,
Căci e trădătoare geana veşniciei-
Ne topim cu luna-n trilul ciocîrliei.