* preţul nebuniei

M-a băut pân-la fund
nebunia ştrengară
am rămas fără cer,
fără zbor, fără vară,
de aripi mi-a legat
împliniri regretate
stau la capăt de vis
pus pe file de carte.

Mi-a promis un april
într-un mijloc de iarnă
flori ţesute în mai
pe cearşaf să aştearnă,
însă stau în gerar
părăsită de muguri
cu dorinţa în plic
cotropită de ruguri.

E peronul pustiu,
mi-a rămas doar o clipă-
cerc să zbor... e târziu
mă desprind de aripă,
mă agăţ de destin,
beau rutina amară-
preţ că vrui să repet
nebunia ştrengară.