Ai fost real sau vis de-amiază comandat?
Eşti astru stins, cenuşa dorului trădat?
Sau geamăt mut, delirul nopţii în nesomn?
Plîns de copil păstrat în sufletu-ţi de domn?
Sau un ecou la gîndul meu întemniţat
în ochi de prunc, ce bruma-n casă n-a lăsat
şi a rămas să rătăcească-n labirint
şi-n adevăr ce-l spune rima mea cînd mint?
Sau eşti un sfînt şi speli păcatul cu păcat
ca să renaşti amprenta veacului plecat
să mai trăiesc o nebunie, c-am fugit
cînd o năşteam, dar îndoieli m-au amăgit?
Sau umbra-mi eşti ce n-o văzusem în amurg
şi vrei să-mi prinzi pe păr petalele ce-mi curg
să mai salvezi în primăvară un april
cînd mă topesc pe foi cu verbul meu febril?
Sau poate eşti îndemnul "jocului" viril...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu