*Venin

Veninul s-a prelins printre cuvinte-
minciună-a fost, sau strop de adevăr?
Un joc de rune buza-mi să alinte,
sau e dojana brumelor din păr?

Sau hoţ de fericiri vrînd să răpească
un zîmbet ce-l luasem cu-mprumut?
Sau ceartă pentru buchia cerească
şi psalmul ce de-un timp rămîne mut?

Venin prelins pe buze... Să trădeze?
Să-ndreptăţiască pasul prin păcat?
S-aştearnă peste visurile-mi treze
ruinele norocului secat?

Nu ştiu ce-a fost, dar a trecut furtună
şi crinii albi i-a scos din rădăcini,
eu- zdreanţă de petală, o nebună
de gîndul meu sădit în mărăcini.

Tu- lacrimă din şoapta-mi ce te cheamă
să te aleg din stropul de venin,
să te iubesc pîn huma-mi se destramă,
pînă revin în strugure din vin.