* Nu te grăbi...

Nu te grăbi să smulgi din vis vioara,
să spinteci umbra zborului din gînd,
mai dă-mi să ţin cu rana şoaptei sfoara
ce te-a legat de dorul meu flămînd.

Nu te grăbi, cu spuma din tăcere
ce mi-o aşterni pe ochi cînd golu-ţi plîngi
să pui cătuşe stropului ce cere
îmbrăţişarea de pustiu să-nvingi.

Nu te-mpăca în grabă cu minciuna
ce ţi-ai turnat în vene-n zi de luni
să nu-ţi rămînă plapumă furtuna
cînd în clepsidră clipele-ţi aduni.

Nu te grăbi descîntecul chemării
să-l risipeşti pe vînt, eu sunt aici-
duminică pe palmele uitării
în umbra unei fraze ce n-o zici.